32 de ani și 3 lucruri învățate în ultimii 4 ani

Lasă un comentariu

Privind în urmă, acum la 32 de ani împliniți, cred că pot rezuma cel mai bine acești ani cu ceea ce scrie în Psalmul 36.5:

„Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, și credincioșia Ta pînă la nori.”

Nu pot decît să fiu recunoscătoare pentru tot ce am, pentru tot ce am învățat, uneori fără voia mea, dar care a fost atît de benefic… Dumnezeu întotdeauna știe mai bine.

La școală înveți lecțiile și apoi dai test, în viață, însă, întîi dai testul și apoi înveți lecția… bine spunea cineva. Am citit demult această idee, însă nu aș fi înțeles-o prea bine dacă n-aș fi trecut printr-un test și apoi prin învățarea care a urmat după.

Patru ani în urmă, de ziua mea, am dat cel mai greu test de pînă acum, un examen în toată regula, care m-a prins cu tema nefăcută, total nepregătită în rolul meu de mamă. Eram la urgențe cu unul din copilașii noștri care, în decurs de cîteva ore, de la o tuse nesemnificativă (spuneam atunci) a ajuns la a nu respira aproape. Mai mult

2014 in review

Lasă un comentariu

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2014 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

A San Francisco cable car holds 60 people. This blog was viewed about 2,200 times in 2014. If it were a cable car, it would take about 37 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

La mulți ani, David!

Lasă un comentariu

Am observat că nu puțini sînt cei care poartă numele David, dar el e unic! E al nostru! E primul născut!

daveChiar zilele trecute m-am gîndit la el în mod special. Încercam să îmi amintesc cine mi-a influențat viața cel mai mult într-o anumită perioadă a vieții, și, printre cei pe care i-am numit a fost și el, cel preaiubit! Atît de iubit, cu o imensă nevoie de dragoste (ca toți oamenii, de-altfel), dar un tip care nu-ți dă voie să ajungi ușor la inima lui. Nu se lasă iubit, deși are nevoie de dragoste ca de aer; Mai mult

La mulți ani, Levi! II

Un comentariu

Mai devreme am recitit postarea de acu’ 3 ani, de aici. Cît de mic era Levi și cît de „simplă” era relația cu el (spun acum, pe atunci mi se părea mare solicitarea cu 2 copii🙂 ). Povesteam, repeta după mine, mă aproba sau mă contrazicea, ne jucam împreună și cam atît.

Levi, ne-ai învățat atît de multe lucruri încît, mă uit în urmă și mi se pare că au trecut 6 ani, și nu 3, de cînd repetai mereu după mine: „Levi, ziua Levi, tort”.levicombinatie Ești al doilea născut, unul dintre cei trei băieți isteți ai noștri. Te-am numit „Levi” (alipire); nu spun ca Lea altădată: <<De data aceasta bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.>>, pentru că ești al doilea fiu, dar observ cît de bine ți se potrivește numele care-l porți. Ne-ai învățat să ne arătăm dragostea și atunci cînd vă disciplinăm, ne-ai învățat că nimic nu e mai important decît relația cu celălalt, pentru că știi atît de bine să ceri iertare și să renunți la eul tău pentru a reface relația. Ne-ai învățat că avem nevoie mereu de afecțiune, de îmbrățișări, de alint, chiar și atunci cînd am crescut și nu mai sîntem bebeluși… Ce dor îi va fi lui tati, peste ani, să mai vină cineva să-l trezească din somn: „Tati, îmi faci masaj?”😀

leviprieteniiMă uimești cînd văd cît ești de lejer și dezinvolt în a discuta cu oamenii, în a-ți face prieteni; ești sociabil și gata de a lăsa de la tine pentru ca lucrurile să fie bune. Știu, în lumea asta vei fi privit ca naiv sau „prostuț”, dar mai știu că Dumnezeu binecuvîntă oamenii smeriți, buni, blînzi… și felul acesta al tău de a fi îți va fi de mare ajutor în umblarea cu El de mai tîrziu. Ah, cît mă rog să ți Se descopere tot mai mult Dumnezeu și să alegi să urmezi voia Lui din Biblie cînd vei crește!! Cea mai arzătoare dorință a mea pentru tine și pentru ceilalți copii ai noștri este să urmați calea lui Dumnezeu în viața asta. Știu că nu putem trăi despărțiți de El, că viața n-are niciun rost fără El și fără îndrumările Cuvîntului Lui.

levvuV-am surprins discuția despre moarte și cer, am zîmbit cînd ți-am auzit răspunsul: „Și ce dacă mor, merg la Dumnezeu unde este aur și sînt multe diamante!” M-ai privit și m-ai întrebat: „Mami, de ce vine așa greu Domnul Isus și noi nu știm cînd vine, să ajungem odată la El!” Îți doresc să trăiești mereu cu gîndul veșniciei, al cerului, conștient că viața de aici trece ca un abur și abia dincolo începe viața adevărată. Ți-am șoptit, atunci, la ureche: „Doar El știe pentru ca noi să-L așteptăm mereu, trăind frumos și după voia Lui, așa cum spune în Biblie.” Mă surprinde maturitatea ta, ma uimești cu întrebările despre cer, despre Dumnezeu și Satan, pe care ți le pui la 5 ani.

Mă surprind, uneori, discuțiile pe care le am cu voi. Mă rog să adune Dumnezeu toate gîndurile și întrebările voastre și să-mi dea înțelepciune în răspunsuri, să vă slujească de mîntuire, cîndva, peste ani.

Ne vei fi iertat că, tineri și neștiutori fiind, te-am abordat, la început, în același mod în care l-am abordat pe David, fratele tău mai mare. Cîtă nepricepere… credeam că dacă am început să înțelegem cum stau lucrurile cu primul copil, cu al doilea este la fel și mergem după același model. Cîte am învățat de atunci!! Ne vei fi iertat că te-am considerat mic, gîndind că „Levi nu știe”, și nu am stat de vorbă cu tine îndelung și cu răbdare să te facem să înțelegi că ne vom muta, că vom avea altă locuință… Ne vei fi iertat că am alergat la doctori și i-am lăsat să-ți dea tratamente agresive de vreo 2 ori; în strigătul tău tăcut, disperat, după locurile cunoscute și atît de îndrăgite ție. Cred că ai început să înțelegi și să depășești trauma injecțiilor și a spitalului… cu mami în echipă ne rugăm și tratăm doar cu metodele blînde ce ni le-a lăsat Dumnezeu în natură.

leviblogEști puternic și curajos, știi asta, deși ai tendința să spui că nu ești curajos. Tati, cu umoru-i specific, spune: știu că tu nu știi, Levi, dar să știi că ești cel mai puternic băiat al nostru! Ne-ai dovedit-o de nenumărate ori, de aproape doi ani încoace.

Astăzi sînt recunoscătoare Domnului pentru tine, pentru acești ani trecuți și pentru tot ce am învățat prin tine. De ziua ta ne doresc nouă, părinților tăi, să fim sensibili și atenți la mesajul ce ni-l transmiteți voi, de multe ori, fără cuvinte. Să vă arătăm că vă iubim necondiționat și să vă oferim acasă acel locușor la care veți dori să reveniți cu drag, peste ani.

Levi, să îți dea Dumnezeu ani mulți, cu sănătate și cu binecuvîntarea de a umbla cu El. Frumusețea vieții trăite cu El nu o vezi, de multe ori, atunci, pe loc… dar o vezi cînd privești înapoi și recunoști că El a îndrumat și așezat toate lucrurile pentru binele tău final. Este un Tată extraordinar! Și eu învăț să-L cunosc zi de zi tot mai mult.

 

Vaccinăm sau nu vaccinăm?

8 comentarii

Nu voi scrie despre hotărârea pe care am luat-o noi, ca părinți responsabili, în această chestiune, și nici despre drumul lung și anevoios pe care l-am parcurs ca să eliminăm metalele grele din copiii care au fost vaccinați până la un an, ci doar voi da câteva informații demne de luat în considerare când abordăm subiectul Vaccinarea „obligatorie” în România.
Am ales 3 interviuri a 3 medici renumiți, prof. dr. Pavel Chirilă, dr. Christa Todea Gross și dr. Rareș Simu.

http://www.cristelageorgescu.ro/vaccinarea-necesitate-sau-abuz/01/2011/

http://www.familiaortodoxa.ro/2013/01/29/dr-christa-todea-gross-vaccinurile-preventia-care-imbolnaveste-si-uneori-chiar-ucide/

http://www.formula-as.ro/2008/841/sanatate-35/vaccinurile-intre-da-si-nu-dr-rares-simu-medic-specialist-in-imunologie-clinica-si-alergologie-10330

Cartea care va scrie istorie, așa cum bine o numea cineva, Vaccinurile: prevenție sau boală?, Dr. Christa Todea Gross, în format pdf cu acordul autoarei, o aveți aici.

Și pe http://www.bucovinaprofundă.wordpress.com am găsit asta!

Să citim și să hotărâm ce avem de făcut. Așa cum spunea dna dr pediatru Ofelia Lugojan Ghenciu într-un interviu, trăim vremuri în care, ca părinți, devenim responsabili pentru copiii noștri, trebuie să ne informăm și numai așa să alegem calea cea mai bună pentru copiii noștri, pentru că ne pasă și le dorim binele.
Dumnezeu să ne dea călăuzire în toate lucrurile!

5 sfaturi simple pentru imunitate – Cristela Georgescu

2 comentarii

5 sfaturi simple pentru imunitate

“De-a lungul anilor am ajuns la cinci sfaturi de baza pentru stilul de viata (pe care le gasiti detaliate in cartea Perfect Health for Kids) […]. Aceste sfaturi sunt menite sa ii ajute pe copii sa se mentina sanatosi. Daca se vor imbolnavi, va fi doar pentru una doua zile, nu pentru una – doua saptamani. Solutia pentru a evita raceala si gripa este in fapt foarte simpla si incepe cu saptamani, luni si chiar un anotimp sau doua inainte sa loveasca prea temutul sezon al racelilor.
Sfatul 1: Lubrifierea sinusurilor
Sfatul nr. 2: Cat mai devreme la culcare
Sfatul nr. 3: Hidratare
Sfatul patru: Racelile incep in sistemul digestiv
Sfatul cinci: controlul dispozitiei si al concentrarii cu ajutorul hranei “

Continuarea aici

Doar cu programul de somn mai avem de furcă puțin, dar nu ne dăm bătuți. Ieșim zilnic afară, facem câte o inhalație din când în când, consumăm crudități gen usturoi, ceapă, morcov, varză. Adăugăm suc proaspăt stors de lămâi peste tot pe unde se poate. Miezul de nucă, semințele uscate, neprăjite, le avem la îndemână, de asemenea mierea, susanul râșnit, propolisul, uleiurile esențiale, merele românești s.a.m.d. Băieții deja știu ce urmează după Bună dimineața sau înainte de Noapte bună, îi auzi da da, știm mami, ulei de susan 😀 . Cătina, ceaiurile, sucurile de fructe proaspăt stoarse, voia bună și rugăciunile nu ne lipsesc nici ele.

Încercăm să prevenim, să n-ajungem să fie nevoie de tratare și vindecare.

3 frumosi

Întâlnire la 50 de ani

Un comentariu

Toamna aceasta am ”sărbătorit” 10 ani de la absolvirea liceului, întâlnindu-ne cu doamna dirigintă și parte din profesori (nu știu cum s-a făcut că cei mai severi au fost prezenți; de fapt știu, dar despre asta poate altă dată. Am avut-o cu noi pe doamna dirigintă, prof. Limba Română, dna. Fîșcu Elena, soțul dumneaei, prof. Limba Rusă, Fîșcu Nicolae, domnul director din acea perioadă, prof. Istorie, dl Rusu Vladimir, profesoara de chimie, dna Tiron Rodica, profesorul de fizică, dl Crețu Ioan și actualul director adjunct al Liceului. A fost o zi deosebită, interesantă și de neuitat. Este de-a dreptul plăcut să-ți revezi colegii după atâția ani, să povestești cu ei, să observi puține schimbări la unii pe care nu i-ai mai întâlnit deloc în tot acest timp trecut. Dar mai interesant este să povestești lejer cu profesorii, cu cei la ora cărora te apuca durerea de burtă😀 să vorbești cu ei așa cum vorbești cu foștii colegi.

Aici suntem

liceu2

Dar despre altceva voiam să scriu. Mai mult

Older Entries